POVESTEA SOBEI INTERIOARE

    Mi-am amintit astăzi despre o poveste pe care am scris-o cândva, împreună cu un pre-adolescent ( numit de mine Micul Prinț) care parcă refuza să crească...într-o lume a solicitărilor și pragmatismului, a atribuțiilor și a semnelor de întrebare!...E povestea unui joc ce nu știi când începe și când se termină, e fără limită de timp, scor, concurență ori competitor. E doar bucuria aceea de a juca și a crea o lume a ta, așa cum vrei tu să fie. Toată experiența mea cu acest tânăr a fost o personificare blândă a acestei ascunse frici de a fi/ a devein "mare", un dans al imaginilor...si al culorilor.

Poveatea începe cu..... A fost odata o sobă, din cărămidă, ca orice sobă fierbinte, cu un spațiu în interiorul ei unde sa ardă ceea ce urmează să așezăm acolo pentru a arde. Ea trăia pe o Planetă de unde oamenii au chip de Sobe. Astfel, și ea are un spațiu cu chip de om, cu ochii calzi intredeschiși si gura inchisa.....e o Sobă prietenoasă ce stă de veghe. Ea este casă, masă, hotar, e toată avuția celui ce o deține......In funcție de ce va arde în ea își va putea asigura traiul, va putea comunica cu toți ceilalți posesori de sobe miraculoase.....doar ca locuitorii acestei planete de Sobe - Sobari nu comunicau față în față ci doar prin intermediul scrisorilor, de mulțumire, de schimb de combustibil. Nu puteau pleca de acolo, Soba nu se putea stinge...era nevoie de multă cadură pentru că de milenii acolo nu mai fusese cald......desigur, nu puteai arde orice, trebuia sa comanzi de pe un catalog virtual toate cele necesare arderii tale continuii. Așadar, este nevoie de organizare, toleranță, răbdare, gestionare a singurătății, și mai ales a bunurilor arse de catre Soba ta mareață. Nu poți pune nici prea multe deodată pe foc, însă nici nu o poți lăsa să se stingă!

In poveste se află și un coș care filtrează și împrăștie energie, valorificând, transformănd obiectele arse, reciclăndu-le. Nimic nu se pierde, doar se transformă și se distribuie prin fumul mereu colorat și plăcut parfumat, peste întreg ținutul .

Și pentru a-ți asigura o ardere lină e nevoie să te deprinzi cu o măestrie - cea a combinațiilor de obiecte cu care "hrănești" bătrâna Sobă. Astfel, dacă așezi o papusă grădinar cu un ceas, vei obține- "Grădinarul timpului!, iar de combini semințe cu picături din ploaia de vară, obții "Timpul de vara", "bicicleta pirat" se naște dacă reușesști să comanzi o minibiciletă și un pirat din lemn de arțar! Dl fluture timp"- dacă se arde ceasul cu un future din rumeguș"...și câte altele mai poți face dacă ești atent la oferta nelimitată de potențial combustibil ce iți vine adusă prin poștă de "meteorologul" din Cristalul zăpezii- orașul vecin.El este singurul care stă dincolo de Sobă, și te anunță dacă arderea s-a produs și, mai ales, dacă mișcarea de dans a fumului a încălzit atmosfera afară.............

Decriptând împreună cu Micul Prinț, simbolurile poveștii sale, am dedus că fiecare dintre noi are propria -i sobiță si locul acela în care rumegăm, ardem ca un furnal - unii în minte, alții în inimă, poate unii la nivelul picioarelor in continuă mișcare, agitație. Am adus apoi povestea în viața de zi cu zi, și am ajutat Micul Print să-și localizeze corporal Soba, și, mai ales să identifice care sunt cele mai reușite combinații pentru acest prezent al său - organizare/planificare, măncare sănătoasă/diversificată, mișcare/sport, precum și independența/autonomia spațiului, să accepte să rămână singur în camera sa, noaptea.

Azi, într-o zi cu văntul care șuieră aprig la ferestre, mă simt mai bogată cu această lecție a sobiței ce arde în mine. Eu insămi am localizat acest rezervor de caldură și chiar mai ales am văzut de dincolo de coș fumul, care poate nu întotdeauna este unul imbietor........Noi suntem Soba, si tot noi suntem proprietarul ei.Noi tipărim și confecționăm obiectele ce întrețin focul- cu mintea, cu inima ori cu gestul. Cuvintele, dorințele, atitudinea, deprinderile noastre creează combinații inedite ce ne țin calzi, umani, blânzi, eterni. Iar uneori ni se întâmplă să se înfunde coșul ori să rămânem fără combustibil, și e nevoie să schimbăm combinațiile < softului >, să îmbunătățim programele mentale după care ne lăsăm ghidați, conduși, poate chiar manipulați.

Voi ce ardeți în soba voastră ?ce produceți în urma arderilor ? fum înecăcios sau miresme care împrăștie în jurul vostru și, mai ales in ființa voastră- sănătate, armonie, echilibru, iubire,iertare....?

Zi binecuvăntată la gura sobiței din noi să avem!

Cu drag si recunoștință , Psih LB