Poveste pentru Copilul Interior

A fost un 1 iunie cu dor de copilărie! Pentru toti cei care simt ca Moș Martin ii inspira, dar mai ales pentru energia magică a Copilului Interior din fiecare- vă ofer in dar o poveste terapeutica a unui drag si pufos ursulet!

Ursuletul Martinica este un ursulet foarte simpatic. Ii place sa se joace, sa cante, sa danseze, sa construiasca, sa se uite la Spiderman si sa mearga la scoala din padurea, unde MISS Vera este directoare.. Da, ii placea tare mult sa mearga la scoala din padure pentru ca acolo invata tot felul de lucruri minunatesi mai ales ca are si o multime de prieteni. Cel mai bine se impaca cu o fetita ursulet- Juliette, colega sa de banca. Nu-i pasa daca ceilalti colegi, rautaciosi, spun adesea ca nu e potrivit sa se joace cu fetitele, ba mai mult, ei lucrau impreuna in caietele din scoarta de alun, aveau o multime de jocuri interesante impreuna.de ceva vrem, insa, Martinica are o mare ingrijoarare: ii venise in minte ca el trebuie sa faca toate lucrurile foarte, foarte bine. Dorea sa o impresioneze pe Miss Verra, pe prietena lui, pe mami. De aceea ursuletul Martinica se supara foarte foarte tare daca se intampla sa nu stie ceva la scoala, ori daca se intampla sa greseasca ceva la o fisa de lucru sau sa depaseasca putin timpul de efectuare a unui test la aritmetica.. In acelasi timp, insa, nu vroia sa se dea de gol si sa le arate si celorlalti cat de suparat este el in realitate. Uneori ii venea sa planga de suparare, dar se gandea ca se va face de rusine. Asa ca prefera sa sufere in tacere. Dar erau atatea lacrimi adunate si neplanse: trebuia sa scape cumva de ele!! Asa ca cerea voie la baie de multe, multe ori tocmai sa mai scape de lacrimile adunate. Credea ca asta e solutia cea mai buna. Intr-o zi, obosite de atata mers la baie, picioarele ursuletului si partile intime au cerut ajutorul unui spiridus care locuia in padure. Spiridusul era tare intelept si priceput la tot felul de solutii. Asa ca intr-o zi, pe cand Martinica se intorcea de la scoala, singurt, pe aleea spre casa, i-a iesit in cale si i-a spus:

Stiu despre supararea ta. Iti voi pune trei intrebari magice si daca vei sti raspunsul la ele, supararea ta va disparea:

Prima intrebare a fost: Cine din intreaga padure reuseste sa faca intotdeauna toate lucrurile bine fara sa greseasca niciodata?

A doua intrebare a fost: Ce se intampla cand gresim?

A treia intrebare a fost: Ce inseamna prietenia?

Spiridusul i-a dat trei zile lui Martinica pentru a gasi raspunsul. Martinica a stat si s-a gandit si a incercat sa vada care era raspunsul la cele trei intrebari.

In prima zi a gasit raspunsul la prima intrebare: nimeni nu face intotdeauna toate lucrurile bine. La inceput era cat pe ce sa spuna ca Mami Ursoaica face intotdeauna toate lucrurile bine. Dar si-a adus aminte ca si ea uita uneori anumite lucruri, ca si ea mai spune: "Vai ce neatenta am fost!"Dupa ce a gasit raspunsul la aceasta intrebare, Martinica a simtit cum supararea sa se imputinase deja.

A doua zi a gasit raspunsul la a doua intrebare. Chiar s-a intamplat sa greseasca ceva la scoala. A stat sa vada ce se intampla: colega lui cea rotofee, i-a zambit la fel de mult, Miss Verra nu l-a certat, mami si tati l-au iubit ca in fiecare zi, jocurile i-au parut la fel de amuzante si placute. Ba parca si Spiderman, eroul sau animat i-a facut cu ochiul inntr-o misiune . In plus a avut si o surpriza: pentru ca nu s-a mai suparat cand a gresit, Zana solutiilor l-a ajutat sa gaseasca solutia potrivita pentru a-si indrepta greseala. Miss l-a laudat ca si-a recunoscut greseala sa ca a reparat-o. Deja Marinica scapase de mare parte din suparare. Nici nu mai putea sa spuna ca nu-i iese nimic. Pentru ca isi daduse seama ca acest lucru nu era deloc adevarat.

In sfirsit in a treia zi Martinica a gasit raspunsul si la cea de-a treia intrebare. S-a gandit la prietena si la prietenii lui si si-a dat seama ca ii iubeste la fel de mult chiar si atunci cind gresesc. Si atunci, ca prin minune, odata cu frica de a-si pierde prietenii, a vazut si ultima picatura de suparare cum curge pe apa sentimentelor sale...a inteles ca trebuie sa le dea drumul la vale, pe paraul cu emotii.......

Martinica stia ca e posibil sa se mai supere cateodata, dar stia si ca la orice problema poate gasi mai multe solutii..... Mai stie acum ca supararea impartasita cu cineva trece mai usor. In sfarsit picioarele si partile intime rasuflau linistite ca nu mai erau puse sa munceasca atat de mult inutil.

Va provoc sa gasiti morala povestii acesteia.....si mai ales sa va acceptati starile , sa intelegeti de unde vin si ce va spun ele despre voi...Emotiile ne conecteaza la Sine!!Si daca le inchidem, facandu-le prizoniere, va fio aproape imposibil sa stim cu adevarat cine suntem!vom ramane blocati in bine si rau, in tristete , dezamagire.....

Ploaie de raze calde si blande si acces facil la Sine va doresc!

Psih Liliana Bulgagiu