A nins….Gândul m-a dus azi la povestea fulgului de nea, care nu e o poveste terapeutică scrisă de mine ori citită undeva și repovestită, e chiar ceea ce știință spune despre fragilul fulg………

Această poveste reală începe în înaltul cerului, acolo unde se formează şi se dezvoltă norii. Fulgii de zăpadă reprezintă forme particulare de apă îngheţată. Există mai mulţi factori care influenţează formarea unui fulg: temperatura, curenţîi de aer, şiumiditatea aerului, de exemplu. Acestea determină formă şi mărimea fulgilor de nea.Fulgii părăsesc baza norilor şi, în cădere, întâlnesc diferite condiţîi atmosferice. La noi ajung doar fulgii de nea care nu trec prin straturi de aer cald, care să-i topească. Cei mai norocoşi ajung pe sol, dar nu se topesc niciodată. E vorba despre cei care cad în zona polară sau în zonele montane înalte şi vreme de mii şi milioane de ani îngroaşă calotele glaciare şi gheţarii. Cei mai puţîn norocoşi dispar însă la puţînă vreme după ce au luat naştere odată ce întră în contact cu aerul mai cald. Se întâmplă cel mai des la noi, la latitudini temperate.Un singur fulg este compus din două,până la 200 de cristale de gheaţă.Cristalele fine se formează prin sublimarea vaporilor de apă, adică trecerea din vapori direct în gheaţă pe suprafaţa particulelor de praf purtate de vânt prin atmosferă. Oamenii de ştiinţă spun că există 4 forme de bază de cristale de gheaţă. Unele sunt plate, subţiri şi hexagonale, altele arătă asemena unui ac, altele au formă de coloană prismatică hexagonală. Foarte frumoase sunt şi cele de formă dendritică. Cea mai mare parte a cristalelor de gheaţă au însă forme mici şi neregulate.Există o infinitate de moduri în care cristalele de gheaţă se pot combină. Din această cauză se spune că nici un fulg de zăpadă nu este identic cu altul. Asta și pentru că nimic din această lume nu are ceva identic lui.sunt doar asemănări……….dar fiecare particular , fiecare fulg, floare,picătură de ploie, fiecare om este unic.!impresionant, nu?

Și pentru că încep ziua de fiecare dată cu lectură, să-mi ajungă și peste zi…am căutat și am găsit în cărțile mele dragi și povestea unui fulg de nea, poveste pe care o citeam candva și puiului meu , în serile cu vifor și zăpezi….Așadar, va provoc să incepem ziua cu povețe…că tot e vremea de iarna!

…A fost odată, într-o împărăție din înaltul cerului, și ploaie și vânt și frig… Și, într-o zi însorită dar geroasă, toate acestea s-au unit și au dat naștere unui fulg de nea. Strălucea că o stea, era rece că frigul năprasnic, se topea și se transformă în ploaie și, numai soarele știa să-l facă să zâmbească.

După ce a crescut puțîn i s-a dat binecuvântarea și a pornit la drum în josul pământului pentru a găsi un alt fulg cu care se putea juca în liniște… I s-a spus să nu se încreadă în oameni, să se ferească de căldură, să se ascundă de soare după-amiezile, pentru a nu se topi, să se joace doar cu semenii lui și, atunci când va atinge pământul, să se așeze peste fulgul pe care îl va iubi o viață. Fulgul cu care avea să se topească pentru a se întoarce sus, la cei ce i-au dat viață. Fulgul a promis că va ascultă povața părintilor și a plecat…

În drumul sau a cunoscut mii de alți fulgi. Sute i-au fost, poate antipatici, zeci i-au devenit amici și, foarte puțini, prieteni. Alături de ei și-a continuat drumul și nu a încetat nici o clipă să caute fulgul cu care avea să se topească. Steaua de zăpadă a cunoscut copaci și frunze și flori și fluturi. A cunoscut blândețea animalelor, ochii blajini ai oamenilor, bucuria copiilor ce-l vedeau acolo sus. A cunoscut case rurale vechi, a auzit colinde, a gustat cozonaci calzi, a ciocnit ouă de Paști. A cunoscut suferință, dragostea, apropierea sau depărtarea dintre oameni. S-a ascuns mereu de soare de teamă să nu se transforme. 

Într-o zi însă fulgul s-a oprit… Și, odată cu el s-a oprit totul. Muzică, visele, dansul, veselia, suferință, jocul copiilor. Culorile au pălit, apele au încetat să mai curgă, păsările să mai zboare, vântul să mai bată, ploaia să mai plouă, zăpadă să mai ningă…

Fulgul văzuse, acolo jos, ceea ce căutase întreagă sa viață. Găsise scopul călătoriei sale… își găsise trecutul, prezentul și viitorul. Rațiunea de a fi. Găsise viață ce-i lipsea.

Și s-a apropiat încet… Și, în sfârșit, simțea ce înseamnă să fii fericit. Simțea cum îl învăluie dragostea, cum totul capătă un sens. Simțea că iubește atât de tare încât îl durea. Și, s-a dăruit întru totul lui, fulgului ce a promis că-l va face fericit.

… Și nu, nu au trăit fericiți până la adânci bătrâneți pentru că… fulgul nu se îndrăgostise de un fulg, ci de un om. Omul voia doar să știe ce înseamnă sa te bucuri de iarna alba si de fulgul naiv care îi stătea la picioare.…și așa, steaua de zăpadă a atins mai întâi părului omului, apoi l-a privit în ochi… Apoi i- a mângâiat buzele calde… buze care l-au topit……și fulgul a căzut … a devenit eter!!

Și nu se poate întoarce la ai lui, singur nu poatee....dar noi , oamenii îndrăgostiți de fulgi , de iarnă, de magie putem arăta recunoștință acestora pentru că și-au atins scopul- acela de a ne ferici pe noi! Și tocmai de aceea am și inventat atâtea forme de fulgi surogat, aici pe pământ- ne îmbrăcăm în fulg de nea, avem flori cu chip de fulg, podoabe de brad și decorațiuni interioare, prăjituri și băuturi , țesături și pânze cu textura fulgului….e felul nostru uman de a mulțumi Naturii și Divinității pentru acest dar.

Cu bucurie și drag,

Psih. LB 

Minute de reflecție 

O zi in care n-ai facut ceva si pentru tine, e o zi cu mai puțină culoare!Cum ar fi daca ai alege să dai frâu liber imaginației...să faci altfel ceea ce ai facut de multe ori, ba poate de fiecare data, la fel? Am auzit de curând la un spot publicitar - " La noi găsiți nu doar jucarii, ci întodeauna găsești și o poveste!".Si asta mă duce cu gândul la realitatea trăită personal de fiecare dintre noi, la povestea/poveștile pe care le scriem adesea influențăndu-ne de la alții sau manifestănd curajul de a ne scrie propria poveste. Doar că pentru asta- e nevoie să te oprești....să intri in contact cu câmpul potentialității pure practicând in fiece zi tăcerea, meditația- de cel putin doua ori pe zi, timp de aproximativ 30 min dimineața si 30 min seara!Așa există șansa reală să știi cine esti!Si in momentul in care ajungi să te cunosti cu adevarat, in momentul in care afli cine ești cu adevarat, știi ce iți dorești și care sunt dorințele tale, poți reuși să te conectezi la acea forță care guvernează universul, la potențialitatea infinită. In momentul in care ințelegi că Eul tău este creator și că deține aceasta potentialitate divină, vei reusi sa atingi ceea ce isi doresti. Interiorul iti releva ce se cuvine să faci in exterior, vocea interioara iți șoptește, iti striga chiar uneori- ce și cum să faci!!

Asta daca ești in tăcere!!Si in momentul in care inveti să iti adresezi intrebările potrivite, vei primi si raspunsurile potrivite, la timp divin și in grație divină! Cele mai eficiente soluții, idei si rezolvari sunt cele care vin intotdeauna când avem nevoie de ele, din interiorul ființei noastre!
In momentul in care ajungi să te descoperi pe tine, te vei conecta la univers si la resursele universului. Atunci mintea trebuie să fie deschisă pentru a primi ceea ce universul are si poate să ne ofere. Putem aplica aceasta lege universală, prin rugaciune, prin meditație, prin conectarea la natură, prin introspecție. Si poate mai mult ca altadată, in acest context socio-relațional, natural se cuvine să ne folosim de tăcere, recunostința, compasiune, cunoștere, acceptare, iertare.
Acest nou gest de a fi cu tine în tine - poate incepe cu privitul unui răsărit ori a unui apus, a unui copac ce inmugurește ori a unei flori ce inflorește , a unei păsări care zboară, ciripește......E un timp petrecut cu tine departe de gălăgia lumii din afara noastră. Toate sunt ocazii minunate de a ne lua permisiunea sa lăsăm sa plece din noi frica, deznadejdea, neincrederea, suspiciunea ori alte stari ce ne țin in programul de supravietuire, și să facem loc altor energii noi, benefice creșterii noastre ca ființă!Așa este și așa va fi!

Cu drag, psih LB 

Gânduri de vacanță

E Vară!!E vacanță pentru mulți dintre noi!E timp berechet pentru tot ceea ce vrem să facem. Asta dacă ți-ai propus! Nu doar să pleci cât mai departe, să cheltui bani pe distracții cât mai hoot si cool, sperînd că iți vei obține astfel, la un preț bun, o portie de relaxare după doi ani de restricții pandemice...te provoc să itiȘ faci timp si pentru o < lucrare interioară>. Alocă-ți timp să ameliorezi, să imbunătățești, să schimbi ceva in interiorul tău. Statisticile arată că suntem atât de stresați și așteptăm concediu, vacanță - pentru a a ne detensiona, relaxa, pentru a ne umple rezervoarele de energie stoarse, golite de munca de peste an! Iar studiile in neuroștiințe, au demonstrat că cele mai multe probleme si disfuncții relaționale sunt cauzate de tensiuni acumulate zilnic, frecvent - in relațiile de iubire, de prietenie, fraternale, profesionale, in relațiiile parentale. Adică acumulam emoții de vibrașie scăzută și devenim anxioși , acomodându-ne cu un stil de relaționare distructiv, convinși fiind că < nu putem face nimic >!, mai ales că mereu așteptăm ca doar celălalt să se schimbe! Și realitatea in creierul nostru stă altfel - doar tu ești responsabil pentru ceea ce gândești, simți, de felul in care acționezi! Celălalt iți poate doar oglindi, reflecta, iți poate arăta cam ce ai putea imbunatăți la tine!

Și pentru asta e nevoie, de fiecare dată sa privesti in initeriorul ființei tale - să vezi ce anume din ce face celălalt te nemultumește, te înfurie poate, te irită ori te dezamăgește și observă dacă nu cumva toate acele lucruri există, intr-o formă manifestă sau latentă, si in tine!Invață să privești toate aceste tensiuni ca pe o HARTA care te aduce spre vindecare, adica spre lucrarea ta interioară!Uită- te la oglinda pe care cei din viața ta, și mai ales oamenii importanți- o țin către tine!

Vânătaia de pe braț e vizibilă, cea de pe inimă, de pe suflet- sunt mai greu de văzut și adesea fugim, inconstient, în răsfățuri de tot felul - căutam vacanțe cât mai incitante, căt mai uuau- doar, doar găsim liniștea , acea liniste pe care o căutăm cu frenezie în exteriorul nostru, o pretindem celorlalți, o implorăm, o cerem, o cerșim sau ne-o asumăm cu orice preț. Adesea trecem cu vederea vânătaia Sinelui nostru, crezând că va trece, că se uită, că timpul o va sterge,etc. Iată de ce e atat de important să iți recapeți bucăți din Sinele pierdut, undeva într-o experiență de viață trecută! și pentru asta ai nevoie de intălnirea autentică și profundă cu tine. Căci relaxarea o poți obține din Sine! E acea stare pe care o poți simți acasă la tine, fie și intr-un spațiu mai modest, în fața ferestrei deshise, în curtea bunicii, ori imbrățișând un copac ce abundă în vibrații energetice înalte, bând un ceai de mentă, lavandă, mușetel sau tei, gătind ceva celor dragi, desenând, cântând, dansând, meditând, rostind șoptit o rugâciune..

Șamanii te intreabă, atunci când te simt tensionat, încordat, stresat - Când ai dansat? Când ai cântat? Când te-ai lăsat fermecat de o poveste? Când ți-ai găsit confortul pe tărâmul tăcerii?? Eu aș adauga - Când ai mers desculț în iarba de acasă? Când ai dăruit ?și mai ales cănd te-ai dăruit ?

Dar a darui din ceea ce ești, nu doar material, din preaplinul pe care il ai. Adică să dăruiești, fără a aștepta o recompensă!Să dăruiesti din toată ființa ta, din proprie initiațivă - un gănd bun, o emoție pozitivă, un cuvânt vindecător, căldicel- molicel, un gest, o acțiune - un telefon nu protocolar si expeditiv, o scrisoare, o plimbare ,o îmbrățișare, etc .Cercetătorii vorbesc de faptul că atunci cand dăruiești se produce o creștere a câmpului energetic din dreptul inimii, te deschizi fluxului universal și infinit al iubirii, al blăndeții și al binelui! Cel ce primește doar primește, cel care crește vibrațional și urcă pe frecvențe superioare este cel care oferă la toate nivelurile- mental, spiritual, emoțional, căci actul dăruirii este unul personal, este doar a tău, este unic, căci Sinele tău e unic.

Bucură-te de viața care e un dar oferit fiecăruia de divinitate. Dăruiește cunoaștere, iubire, iertare, căldură, timp. Putem face asta oriunde, oricum, oricând, dacă este intenția conștientă, adică lucrăm conștient la obținerea și menținerea stării de bine care, atunci cănd vine din interior, este lucrarea minunată a fiecaruia. Este dreptul de autor și manifestarea divinității fiecăruia dintre noi, în minte, emoție, cuvânt, atitudine, valoare subiectivă, interioară.Și lucrarea aceasta se activează oriunde am fi - acasa, la munte, la mare, la bunici ori in vreun parc, în curte sau la muzeu- firesc, natural fără a programa cu infinite așteptări, ci doar experimentând-o!

Trăiește deplin orice experiență a acestei vacanțe!

4 iulie 2022

Cu drag, psih. LB 

Despre energia cuvântului

Fiecare gand indreptat catre cineva e un pod de energie intre mine si el!Si un gand rau e un atac energetic pe care celalalt il primeste din plin, chiar de nu-l aude!!...iata de ce e atat de benefic - daca nu simtim a gandi/ a spune ceva bun, sa alegem macar a tacea!Desigur, e minunat sa exersam abilitatea de a gandi in termeni functionali, constructivi, de sustinere si acceptare a diversitatilor dintre noi!

Dorinta de a controla,de a sti, de a raspunde in locul celulalt e tot atac energetic,sunt binecunoscute forme de vampirism energetic.E dorinta de a gasi raspunsuri doar in afara ta, de a cauta tapi ispasitori si a manifesta coercitie, cenzura, etichetare.In spate este frica de asumare a propriei individualitati, teama de esec, neincrederea in fortele proprii, lipsa unor abilitati de autocunostere si autogestionare emotionala.

Cuvantul cu vibratie joasa, cuvantul dur, aspru, judecativ este invadarea spatiului si ne coboara mult energia, ne acceseaza mecanismele de protectie si adesea suntem nevoiti sa evitam acei oameni, acele dialoguri ori activitati in care/ ori pentru care suntem apostrofati, certati, criticati!!Sa ne amintim ca in spatele unei energii agresive se afla energia tristetii si a suferintei..iata de ce compasiunea aduce echilibru, empatie si acceptare.Toate ne duc catre cunoastere si eliberare,catre iertare si deschidere sa spui ce gandesti si ce simti, cu blandete si iubire.

Tot ce emitem se intoarce impotriva noastra, vine inapoi la noi, distrugandu-ne echilibrul interior.Chiar de nu ne aflam fata in fata - orice cuvant, vorba, gand, emotie, dorinta, alegere a noastra se propaga in unde ce creaza energie si se misca in campul energetic la care ne raportam cu totii.

Indrazneste sa fii tu!!cu bucurie accepta tot ceea ce esti si ce vrei sa devii, dar mai ales accepta ca pentru a fi in energia de liniste si pace universala, trebuie sa fii in pace cu tine, cu trecutul tau, cu emotiile tale de orice fel, cu tribul tau familial, cu lumina si umbra din sinele tau!!Si mai ales exerseaza prezenta constienta in actul comunicarii.Vizualizeaza unde simti in corp si ce intensitate are vibratia fiecarui cuvant rostit, a fiecarui gand emis!Si daca ceva nu-ti place - e suficient doar sa constientizezi si sa emiti altceva - caci tu esti creator al campului realitatii tale!

23 iunie 2022

Asa sa fie!cu drag,psih LB

CUVINTE ....

Se pare că este mult mai ușor să reacționam urât și să judecăm oamenii decât să îi ințelegem.Vedem acest tipar reacțional în contexte variate- de la mediul familial, la cel școlar, pe strada, in grupul de prieteni, in media scrisă și vorbită, în parcuri, molluri,etc.Invățăm puțin despre modele alternative de acțiune, despre soluții de acceptare și/sau negociere impăciutoare, despre cum ai putea face să exprimi direct și cu fermitate ceea ce simți..Si asta nu presupune oare inăbușirea stărilor disfuncționale, anihilarea emoțiilor ori a-ți pune < ochelari de cal? Creând iluzia că nu vezi ce se intâmplă! Acceptarea a ceea ce simți față de diversitate, necesită un plus de lucru conștient cu tine si multă răbdare. Iar acest "plus"are in el iubire, mulțumire, recunoștință. Accept ce se intamplă, văd ce din mine a atras acea situație și aleg să merg mai departe cu viața mea, fără a pune vreo greutate pe/in inima mea și mai ales a renunța la resentimente, împrietenindu-te cu orice adversitate găsită in tine si convingerile tale.

Să ne amintim că fiecare persoană are propria poveste, propriile greutăți, propriile probleme in fața cărora se simte de cele mai multe ori debusolat, confuz, neputincios chiar. Ce se intamplă acum este o reacție a acestei persoane cu privire la propria viață si nicidecum cu privire la mine, de aceea se cuvine a nu o lua personal!!In spatele cuvintelor stau gândurile ce reprezintă clișee și convingeri ale acelei persoane despre el insuși, este propria-i percepție despre sine si viața sa.

Incheie ziua cu dorința de a fi impecabil in ceea ce faci, adică să fii sincer cu tine, onest, congruent mental- emoțional, atitudinal, spiritual. Am reactivat astazi, alături de o adolescentă ce manifestă temere in fața acestui demers de autoexplorare, cele 4 angajamente ale omului care lucrează conștient cu sine, și anume :

• Asigură-te că ești corect cu tine și față de tine, menține-ți în armonie și echilibru corpul fizic- corpul mental- corpul emoțional- corpul spiritual.Ele sunt energii care lucrează oricum, co-există si te mențin in viață pe vibrații sănătoase, funcționale.
• Ceea ce faci si iți place să faci - fă-o bine!fii cea mai buna variantă a ta la școală, la muncă, acasă, in relațiile semnificative din viața ta.
• Renunță să presupui, să faci scenarite inutile!Oprește-te din a < broda cu mintea> si a-ți da cu parerea!Dacă nu ți - e clar- intreabă, cunoaște, citește, caută, află...cunoașterea este dușmanul ignoranței, se spune!!
• Și mai ales recunoaște ce simți, fără a o lua personal!!.Viața merge mai departe, indiferent de cine vine sau pleacă din viața ta, egal daca tu simți bucurie ori supărare!!Fiecare om își urmează cursul, calatoria sa, drumul său, iși trăiește doar experiențele sale de viață și iși ia mai devreme sau mai tărziu, lecțiile personale!!

Și ce faci când nu mai poti? Plângi, dă-ți voie să plângi, cu toată ființa ta, curață drumul plin de gunoaie, desfundă canalele minții să curgă rezidurile!!Lovește perna, modelează- n lut, cânta, strigă, dansează, vorbește cu apa când faci duș, eliberează, scoate din tine orice impotrivire a minții, a Ego-ului care te vrea perfect! scrie..conștietizeaza ce simți, ce emiți, vizualizează cum pleacă umbra!! si fă ceva fizic,dă-te-n leagan....fii in mișcare!!! emoțiile se experimentează, se mișca, se pun in miscare precum un motor, ori un leagăn... Sinele găsește mereu calea....dă-I voie doar!!!

Cu drag, psih LB

Povestea serii

Copilăria fiecăruia dintre noi e plină de povești și culoare.Creștem mai apoi, cu imaginea pe care mintea noastră subconștientă a creat-o despre viață și iubire, visănd poate la prinți și prințese, la castel si calești cu briliante, la baghete magice și cufere fermecate.

Metaforic vorbind, se cuvine să ințelegem că fiecare e prințu sau prințesa , dar e și calul și povestea, ba chiar și palatul de cleștar e tot in interiorul nostru!!Și toate sunt cele care ne oferă zilnic starea de "a fi bine".In cele mai naturale contexte de viată, am observat că totul ajută la și pentru autovindecare, fie și o plimbare imaginarî într-un spațiu/loc vechi și plin de amintiri! Căci autoacceptarea, puterea de a te ierta pentru ceea ce nu poți, susținându-te când iți este greu, validându-te, făcând lucrurile care-ți plac, permițându-ti să fii speriat/ă și să simți emoțiile care apar, descoperindu-te si lasându-te fascinat/ă de ceea ce descoperi și redescoperi, apreciind oamenii, locurile și poveștile cu care vii in contact și care te inspiră - toate reprezintă moduri reale și autentice de a te reechilibra și de a te repune in drepturile stării de bine. Pentru că nu suntem perfecți....si nici cei dinaintea noastra nu au fost perfecți.Venim din triburi familiale incărcate de secrete și dureri neventilate, de iubiri ce erau mai degrabă neiubiri, de răni adânci neconștientizate generații de-a rândul...Dar oricând și prin orice mijloc, putem onora viața prezentă, facând curat in cufârul cu poveștile familiei tale !

Ce se cuvine să faci pentru asta?

• să investești in tine, adică să petreci timp cu tine, cu gandurile, emoțiile, stările tale și să vezi dacă ele sunt ale tale ori dacă le-ai preluat < pe nerăsuflate> de la cineva din familia de origine

• să te asculți cât mai mult, să iți adresezi intrebări autoexploratorii - de unde vin?ce gândesc?ce simt? Ce fac?ce altceva aș putea să fac pentru a mă cunoaște și mai profund?

• să te accepți necondiționat, cu bunele și mai puțin bunele tale, să sădești și să răsădești semințe de gând bun în pământul reavăn din grădina minții tale conștiente

• să zâmbești indiferent ce vezi ori simți, căutând și răscolind în cufărul cu amintiri cât mai adanc

• să comunici deschis despre ce gandești și ce simți, mai intâi cu tine și apoi cu cineva din familie

• să scrii și să rescrii povestea familiei tale, să integrezi toate experiențele trăite impreună cu tribul tău, să păstrezi și să adaptezi ce crezi și simți că te ajută și iți este necesar devenirii tale personale

• să iubești fiecare experiență dar să eliberezi ce nu este al tău, să ințelegi că poate unele frici, dureri, programe existențiale nu-ți aparțin, ci ele au venit odată cu tine, pe linie transgenerațională.Cercetările au dovedit că nu moștenim o boală anume, ci programul psihoemoțional ce crează boala, in timp!

• să dăruiești recunoștința fiecărui membru pe care il conții, și mai ales iertare!Fiecare a făcut atât cât a putut și a știut, cu intenții bune!

Lista poate fi completată de tine, cu orice crezi că te ajută să descoperi cine ești ! Viața ta se reechilibrează mereu și iși găsește cele mai potrivite ancore din acest moment. Indemnul este atât să recunoști acele lucruri pe care deja le faci foarte bine și să le exersezi mai mult in viața ta, cât și să ai mai multă încredere în capacitatea inconștientului de a te ghida către reechilibrare......Cu drag,

Marți - 19 aprilie 2022

Psihoterapeut LB 

Despre generozitate si stima de sine

Ne supunem cu totii unei legi natural universale - cea a cauzalitatii.Orice actiune are la baza o intentie si va produce negresit un efect- constient sau nu, asumat sau nu, imediat sau mai tarziu...De mici cautam recunoasterea muncii si aprecierea personala din partea celor din familie, mai cu seama.Facem curatenie in camera si asteptam sa ni se spuna "Bravo!Sunt mandru de tine!"Asta ne va determina sa mai facem si alta data , iar la un moment dat- cand procesul internalizarii s-a produs, vom face pentru a ne simti noi confortabil, nu pentru a-i multumi pe altii.Dar nevoia de intarire si validare ramane!Iata de ce lipsa unui compliment, a unui feed-back poztiv , a recunoasterii si a acceptarii sunt surse clare de stres si vor avea ca efect (in timp) scaderea stimei de sine.Si daca copilul nu le primeste in familie, mai ales in prima copilarie, cea a scolaritatii mici, le va cauta in afara mediului securizant al familiei.Norocos poate - le va obtine macar putin de la vreun profesor pozitiv sau de la un prieten, iubit/a. Dar, cei mai multi le vor cauta in medii neadecvate, distructive - ori, si mai rau, vor crede ca nu pot cere recunoastere pentru ca de fapt nu o merita...Si uite asa se naste submotivarea si autosabotarea- "la ce bun?Sa mai invat ori sa mai fac ceva daca cei din jur nu vad?ori se fac ca nu vad?"

Adesea sunt intrebata- "Si ce facem daca cei din jur persista in aceasta nevalidare si vad, ori se centreaza mai mult pe ce nu faci decat pe ceea ce faci?" Avem o sansa, oferita noua- ne umplem depozitul propriu de stima de sine,ne validam si invatam sa ne mangaiem si sa ne "imbratisam" Sinele - e ca si cand am pune in depozitul bancar monede pretioase, nestemate de genul -" te iubesc pentru tot ceea ce esti!, multumesc, sunt mandru de tine, Meriti tot ce e mai bun in lumea asta; esti minunat in unicitatea ta!,etc ..." .Ca rezerve pentru acele zile in care poate simtim ca e putina iubire in jurul nostru.Oamenii reactioneaza in functie de credintele adanc inradacinate in programul/softul personal!Si intr-un prezent plin de atatea rele, ce fac oare cei care nu au de unde sa se alimenteze?oare chiar fantana si vasul stimei de sine a secat?Se poate ca acele credinte de genul "Viata e grea!Nu merita!nu am suficient!celalalt nu ofera nimic!, Mai bine renunt!Nu se poate schimba nimic!,etc" sa fi blocat curgerea apei in fantana , dar izvorul exista...Imi amintesc de .o fantana veche la care ne opream, copii fiind, sa ne potolim setea vara.Fantana arata jalnic, cei ce treceau nu ii mai dadeau sanse....propreitara casei , o batranica de care ne speriam adesea -plecase la cele vesnice.....si o data cu ea si fantana a intrat in paragina.Pana s-a gandit cineva si a curatat-o! si a forat in izvor....Si desi inca mai circula prejudecata ca "apa nu e buna", zeci de oameni se opresc sa bea apa.Si izvorul este...

Da, si bunatatea are pretul ei.!!de cate ori nu ti s-a intamplat sa spui ca ai facut o sumedenie de servicii si atatea pentru cineva!Si nu a stiut sa fie recunoscator!Ori a dat prea putin inapoi!Dar asta se intampla daca nu e reciprocitate, ori daca asteptarile noastre sunt prea mari.Dam in continuu si nu primim nimic.Intr-un act de bunatate se recomanda legea reciprocitatii si a negocierii.Asa ne luam masuri de precautie pentru a nu simti ca suntem pacaliti ori dezamagiti! E ok!Dar in conditiile in care e un dar , un act de bunatate neconditionat nu ai de ce sa fii dezamagit! Ai facut pentru tine si pentru ca a fost alegerea ta! Daca, insa, dai si astepti - o sa traiesti o mie de resentimente;E asa eliberator sa oferi fara a astepta de la ceilalti!Esti pozitiv pentru tine!Oferi celui de langa tine din ceea ce stii, simti, detii, cu convingerea ca intr-o forma sau alta se intoarce la tine.....dar tu continui sa o faci pentru ca asta simti!Si asta pentru ca de cele mai multe ori validarea este din interior.Si daca fantanile celorlalti au secat - tu stii ca esti plin pe interior.

Sa iertam neputinta celor care nu stiu ori nu vor sa fie generosi in actiune (sa faca ceva) , in emotii (sa simta ceva poztiv) , ori in cuvinte , incurajari (sa spuna , sa gandeasca ceva pozitiv, optimist!), pentru ca nu stiu ce fac....ori au ridicat ziduri si au construit masti care acopera ranile ce sangereaza inca!

Ce ar fi daca azi am recadra refuzul acestora si l-am percepe ca pe un dar pentru noi. Si asta pentru ca refuzul ori dezamagirea, tristetea noastra ne poate face sa transformam cautarea unei incurajari exterioare- in dezvoltarea autoaprecierii.Adica aducem ploaia recunoasterii si validarii in fantanita noastra interioara.

Cu gandul la toi cei care aleg sa fie calzi si buni si generosi cu ei insisi , asumandu-si astfel schimbarea lor ce are ca efect o schimbare si a perceptiei sistemului in care traim!

Asa sa fie!Cu drag,intr-o zi cu mari provocari 23.martie 2022

psih LB

  Ajutorul în plan subtil

Cuvântul "război" are o rezonanță puternică în mințile tuturor. Suntem, vrem nu vrem, descendenții unor generații implicate în războaie lungi și grele. Reacțiile noastre în fața acestui război sunt diferite, dar cu toții suntem energetic în aceeași realitate.Este o energie care se manifestă în forme diferite și care ne impactează pe fiecare dintre noi! Este lecția pe care încercăm, la nivelul întregii comunități, să o învățăm, rămânând uniți, AJUTÂND!

Iar ajutorul acesta poate fi oferit pe mai multe planuri.Putem alege să ne manifestăm direct prin acțiuni civice, de sprijin umanitar, prin donații, cazare pentru refugiați, implicare ca și voluntar in centrele pentru refugiați- la granișă sau in orice alt loc din țară, etc. Dar putem susține cu toții ajutorul și in plan subtil, producănd o schimbare la nivel de cămpuri sprituale, manifestănd o perspectivă superioară a contextului actual, contribuind fiecare, individual la curâțarea amprentelor energetice planetare, la crearea unui egregor al binelui, al compasiunii și al iubirii necondiționate, al solidarității în gănd și simțire. Ce e de făcut?

• In plan fizic asigură-te că deții controlul asupra corpului tău, că te alimentezi, hidratezi, odihnești corespunzător.E important să rămâi sânătos pentru a putea fi de ajutor!
• Acționează imediat dacă simți să faci asta!Produ o schimbare in zona de maximă proximitate - caută o cale directă acum de a ajuta, mergi cu familia in centrele de refugiați, implică- te direct in campaniile umanitare, crează un podcast motivațional pe o rețea social media,etc.
• In plan individual, psihic - ajută-te pe tine mai întăi! Pătrează departe găndurile negative, oprește scenariile mentale ce te țin in programul de șoc, frică, ingrijorare, durere emoțională sau te duc complet în realitatea celor care fug de război, ca și cum ai fi acolo.AICI e pace! Rămăi in tăcere, intr-un moment de liniște cu tine, pănă reușesti să auzi vocea mentală de incurajare, speranță, optimism, empatie.
• Deține controlul asupra convingerilor/prejudecăților activate de acest prezent.Fă curat in mintea ta. Informează-te, dar nu te lăsa introdus in scenarii de panică. Activează-ți conștientizarea efectelor secundare negative pe care le poate avea un gănd negativ, distructiv, o emoție de frecvență scăzută. Fă analiza controlată a acestor experiențe dificile, rămânând in poziție de observator pentru a putea lua decizii in stare de liniște și echilibru.
• Eliberează-ți fricile trecute care se activează inconștient acum.E posibil să fi trecut prin situații de criză și altădată și ai deja niște concluzii/ prejudecăți despre viața in situații limită. Ele nu se potrivesc insă acestui context! Rămăi in prezent, contectat cu tine insuți, acceptănd emoțiile așa cum vin ele acum. Arată-ți disponibilitatea de a le asculta, a permite ție și celui de lăngă tine să vă exprimați, să vă exteriorizați supararea, fricile, deznădejdea, fără a vă preface că nu exista, fara a gâtui, anihila, ascunde emoția,revenbind la o stare de calm, liniște.
• La nivel subtil - deschide-te și către solutii nevăzute, dar transformaționale! Acționează cu calm și răbdare, ingăduință, din energia iubirii active. Crează permanent și constant armonie in tine. Pune intenția conștientă de a transmuta, a transforma starea de tensiune, conflict, ură, neputință, blocaj - in iubire, liniștire, armonie, împăcare, intelegere, compasiune.Vizualizează acest proces in culorile curcubeu care transmut energia de conflict in tot ceea ce aduce și susține pacea, armonia, liniștea, acceptarea, empatia, reziliența.
• Trimite constant energii subtile prin gănduri pozitive, rugăciuni, imagini care fac bine oriunde te afli, și ție și celor direct afectați de ororile războiului. Practică recunoștința, identifică zilnic minim 3 motive/3 lucruri bune pentru care ești recunoscător.Stai 10 min zilnic și te bucură de ceea ce ți se intâmplă bun, fie și in acest context.Conectează-te cu natura ori de căte ori poți. Se activează astfel starea de siguranță care ne menține în energia stabilă, echilibrantă de a raspunde conștient provocărilor.
• Acceptă in cămpul tău de interpretare și faptul că toate au un scop mult mai inalt, ca sunt menite spre a ne face mai buni cu noi inșine și cu ceilalți, a ne activa umanitatea din noi, spiritul de intrajutorare, solidaritate, iubire necondiționată, acceptare a diversității nu doar ca programe mentale discursive, diplomatice ci mai ales ca forme concrete de manifestare , ca atitudini, decizii, alegeri.Crede in puterea binelui!

6 martie 2022, psih LB

Despre vinovăție 

O saptămâna atât de plină cu provocari ...personale, profesionale, sociale, interrelationale.Si toate acestea mă determină să reflectez azi la o emoție de care fugim adesea - vinovația.E poate una dintre cele mai ascunse emotii bazale, reușind foarte bine să o camuflăm si să o ascundem ori, chiar să o confundăm cu tristețea, furia, durerea, dezamagirea, umilința, respingerea, falsa iertare....doar că ea este acolo, produsă inconștient de aparținatorii noștri in perioada primei copilării..și dacă nu e scoasă la lumina si procesată, eliberată, vindecată, ea revine iar si iar in circumstanțe căt mai diverse si sub chipuri cât mai ascunse, toată viața!

Precum un gând preluat incă din burtica mamei < mai bine nu se intamplă așa, nu e un moment potrivit > sau < ce o să fac cu tine, cum o să te cresc > , iar mai apoi repetatul < e rusine, mă faci de rușine, nu e voie, ai greșit ......din cauza ta o doare pe mami capul, din cauza ta am plecat să muncesc așa departe, din cauza ta, pentru tine rămân intr-o relație toxică...sau doar presupusele gânduri, nerostite dar preluate de copil - mami nu a mers la facultate că am venit eu pe lume; adesea părinții mei se cearta din cauza mea; nu reușesc să fiu așa cum vor ei,etc...Aud din plin in cabinet aceste gânduri care au sădit în inima celui mai mic sau mai mare, convingerea că e vinovat, că face ceva greșit sau mai rau, că el este gresit! Si asta nu e tot!!Căci nu te asigură nimeni că de fapt poți greși, că te scalzi in situații tensionate ori chiar iți fuge pământul de sub picioare, dar nu din cauza ta se intamplă ceva rău ...singurul față de care ajungi mai târziu să greșești, ești tu insuți/insăți.

Cu siguranță avem situații in care greșim, cu sau fără voia noastră greșim!!și pentru că nu suntem invățați încă din copilarie sa ne iertam si mai ales sa reparam, ajungem sa construim cazemate intre sinele nostru si aceste energii autoblocante, autosabatoare si atutovictimizante.Si pentru ca doare tare să le vezi, e mai bine să crezi că nu poți ierta, că nu!! tu nu meriti asta, că tu esti puternic si poți să rupi o relatie ori să blochezi emoțional relatia cu cel care simți că iubeste si pretuiește ființa ta, cu copilul tău chiar, ori cu mama care ti-a dat nastere, etc!

Pentru că se confundă puterea interioară cu forța reactivă!!Puterea e semnul acceptării, al impăcării cu sine, al clarificărilor si al iertării, al iubirii care ramâne , chiar de in anumite contexte simți supărare, furie, dezamăgire, ori chiar comiți erori!!Ni se intamplă să privim cumva un om drag, sa incercăm ceva periculos, sa rănim verbal, emoțional, fizic pe cineva ( desigur - nu e scuzabila repetarea acestei atitudini ) dar omitem și o comitem, facem alegeri si avem rezultate care dor si sunt ofensive sau defensive, care ranesc si dezamagesc! Doar ca in spatele stării este credința cu care ai crescut că ai facut ceva gresit...caci nu ti s-a explicat că si vinovația e firească, si se cere eliberată, prin asumare si urcare pe un alt nivel de constiință al puterii interioare, al iertarii si al iubirii.

Nu e un adevăr suprem intr-o credință.!e doar un gând contextual si subiectiv, caci ce pare gresit mie nu e greșit ție poate. Si dacă eroarea se repetă devine greșeală, devine problemă ce crește in tine vinovația care <roade> cum spun adesea cei care o simt!E prizoniera mintii tale, si așa crezi ca procedezi corect, că faci alegerea cea mai buna, si fortezi limitele ...si adesea devenim neiertatori, iar de fapt ne simțim vinovați că din cauza noastra celălalt traiește sau pățeste ceva.

Cand o persoana apropiată se afla in suferință, simțim in interiorul nostru, prin rezonanță, acea stare de disconfort si suntem impinși in mod natural să răspundem, să facem ceva pentru a-i ușura sau indeparta durerea....doar ca nu o facem....desi simtim că vrem, nu o facem...caci nu noi am greșit!!E mult mai ușor să proiectăm asupra celuilalt ceea ce continem si noi.

In perioada in care suntem bebelusi, absorbim direct, ca un burete, tot ceea ce simte constient sau inconstient persoana cea mai apropiată de noi, in general, mama, si ne este foarte greu să suportam emotiile dureroase pe care le preluăm prin această contagiune afectivă.Suntem incărcati de stările acestea de vibratie joasa, nu putem să le gestionăm si incercăm să scapam de ele cumva, de obicei prin plâns. Si asa o deturnăm pe mama de la durerea ei...o preluam noi, inconstient devenim răspunzatori de modificarea stărilor mamei.

Pe masura ce crestem, invățăm că stările celorlalti depind de noi, de ceea ce facem.Astfel, se construiește sentimentul de vinovăție (resimtit si mai tarziu in viata, legat de exprimarea de sine, de asumarea identitatii personale.Nu mai vorbesti, de teamă că celalalt se va simti rănit.Si chiar ca adult rănesti!!!doar ca de data asta esti matur, ai puterea să te confrunti cu ce spui si cu felul tău unic de a fi, fără a te simți responsabil să repari problemele emotional - afective ale celor apropiati, ci asumandu-ți ceea ce ești, că da, se poate să fi greșit , dar nu poti pune mereu presiune si vinovatie pentru ce ai ales să fii si să manifesti.

Ce să faci cu vinovatia?mai intai să o vezi....dă-ti voie să te uiti la ea, să intelegi si să accepti că este un simbol, un mesaj al unor răni adânci si vechi, poate incă din perioada intrauterina, si ele se cer a fi dezvelite si vindecate.

Constientizează că atunci a lipsit un suport sănătos necesar construirii identității tale de sex rol, că ai preluat stări si ai resimtit dureri care nu erau ale tale.Si daca acum te supără ceva e pentru că in memoria ta afectivă sunt multe astfel de dureri pe care nu ai invatat să le procesezi.Ai invatat doar să fugi din calea lor, să le negi si să ataci poate, ori ai impietrit in rolul de victimă.

E pasul in care se stă in procesul terapeutic pentru a-i ajuta pe tineri să diferentieze dacă emotia lor e emotia altora.Este oare durerea ta ? cat de mult e a ta de acum si cât ai preluat-o de altadată de la cel care a trait langă tine?

Ce te face să te comporti asa si nu altfel?ce rana a apasat, pe ce buton din trecutul tău a apasat, de acum - tănăr sau adult fiind- devii asa suspicios si crezi că mereu e ceva gresit la tine si/sau la ceilalti ?

Ce te afecteaza din ce face ori spune celalalt de tu simti asta acum?

Iata de ce intodeauna cand ceva se< agață> de mine, adică apasa butoane adanci in mine, analizez originea , natura acelei stări, de unde provine ea?.Si asta face să se declanseze tăceri, refuzuri, ..desigur avem regrete si e firesc sa le avem, e firesc să intelegem că ne scapă ceva, nu că suntem noi vinovati- ci poate nu a fost niciodată in campul meu de intelegere si acceptare !Azi.avem acces la informatii....si noi actionam in functie de nivelul de dezvoltare si cunoastere la care ne aflam atunci.Integem că există evenimente care ies din sfera noastra de control, care au multipli factori declansatori, nu doar actiunea sau inactiunea noastra.si mai ales cand devenim acuzatori dăm vina către noi insine, si nu stim cum sa vedem asta!

Iata de ce mereu ii determin pe oameni sa sadem bland si să analizam....să gasim motive pentru care facem sau nu facem ceva .si stiu, asta destabilizeaza si ne face chiar sa pierdem oameni dragi....si mai apoi sa simtim acut vinocatia , pentru ca sa intelegem ca e vremea sa eliberăm vina...si pentru asta e nevoie să te confrunti cu ea, să iti asumi găndurile si emotiile si actiunile, apoi să o eliberezi ..cu iubire si acceptare de sine ! si eu și tu suntem oameni ...si invățarea se produce din ce trăim si mai apoi imbunătătim constient la noi .

Cu iertare...si iubire!cu răbdare si acceptare de sine.Nu o va face nimeni altcineva in locul tău.Si daca ai un om față de care simti că ai gresit, cere-ti ierare, clarifică, iartă si repară.

Si de nu se poate repara, e semn că alegi să mergi mai departe, de pe nivelul de constiinta la care te gasesti.Dă-ti voie să te manifesti ca identitate in continuă evolutie si creștere personală!

Cu drag si prețuire oamenilor care mă primesc în procesul întîlnirii cu vinovăția !

25 febr 2022

Psih LB

LINIȘTIRE 

Nu aduce anul, ce aduce ceasul- astfel fiecare dintre noi avem parte de experiente surpriza, care nu vin intamplator, ci vin ca o lectie pentru ce mai avem de modificat, imbunatatit, schimbat, decis...In cautarea linistii, dupa o experienta ce m-a scos mult din zona de confort, mi-am amintit de cativa pasi ce ne ajuta sa aducem linistea in noi.Astfel,

• Multumeste!Se stie - atunci când mulțumim cuiva sau chiar vietii pentru tot ce am primit, noi ne focusăm asupra părților pozitive ale experientelor. Amintindu-ne despre ceva plăcut, vom provoca eliberarea serotoninei în creier si avem sanse mari de a trece prin experienta cu mai multa deschidere, evitand starea de panica, ori exacerbarea starilor disfunctionale.
• Rezolva pas cu pas!ia-o incet, oricat ai vrea- nu poti schima situatia, e posibil nici sa nu stii oricat ai vrea!Caută soluții pentru ce poti sa faci, astfel iti oferi o gratificatie si creierul va gandi pozitiv la urmatoarea provocare.Dar daca iti consumi energia toata, o zi intreaga, sa rezolvi ceva ce nu poti, o sa apara o stare de alarmă și iritare, ori creierul deja a obosit, iar soluția încă nu este găsită. Odată ce creierul găsește rezolvarea, el se liniștește și începe din nou sa caute, sa lucreze in favoarea ta.Nu degeaba se si spune - pic cu pic se umple cana!Sucesul e o suma de experiente percepute ca fiind rezultate satisfacatoare!
• Elibereaza emotiile!vorbeste despre ele!Atunci când simți ceva neplăcut și atunci când spui despre asta sunt două procese de care răspund emisfere diferite ale creierului. În cazul în care emoțiile disfunctionale sunt descărcate, ele au o influență mai redusă asupra conștientului. Din acest considerent, se recomandă să ne debarasăm de neplăcerile adunate în minte și să-i oferim creierului posibilitatea să vadă lucrurile pozitive, adica practici detoxifierea emotionala, eliberezi spatiul inimii de ceea ce este apasator, dureros.si umpli spatiul cu bucurie, optimism, recunostinta.Prin exercitiu, vei ajuge sa gandesti in termeni pozitivi si sa simti emotii confortabile, dar sis a te confrunti cu cele care iti creaza disconfort,intelegandu-le si eliberandu-le.
• Imbratiseaza! Omul are nevoie de interacțiune sociala, de susținerea morală, dar si atingerile și îmbrățișările au un efect catalizator în mentinerea relatiilor cu cei dragi, cat si in cresterea starii de bine, si chiar in reabilitarea unor boli grave.Neurostiintele vorbesc de realitatea in care daca ființa umană este lipsita de comunicare prin atingeri, creierul va interpreta acest lucru la fel ca și durerea fizică, fiindcă pentru aceste procese răspund aceleași zone. Practica imbratisarea de minim 9 sec, ce te incarca si il incarca emotional pozitiv pe cel caruia i-o oferi.
• Invata din orice atragi in realitatea ta!Iesi cat mai des din zona de confort, invata ceva nou, lucreaza contient cu mintea ta ce-ti devine cel mai devotat aliat spre cresterea , evolutia, vindecarea ta. Da un sens si intelege toate cate le traiesti, renunta la a trai la intamplare, caci nimic nu e intamplator!
• Fii creativ- foloseste-ti imaginatia, mainile pentru a te adapta unei provocari, cat si pentru a-ti antrena creierul sa produca neurotransmitatorii care sa sustina starea de bine- fie ca desenezi, scrii, pictezi, te joci in lut ori cu plastilina, cosi, decupezi, faci origami sau joci Dixit ori Pantomime, FA CEVA!CREEAZA! si apoi reflecteaza asupra produsului tau, vezi ce iti comunica despre tine!
• Intoarce orice situatie in opusul ei- confrunta-te cu ce traiesti si incepe deja sa lucrezi cu tine.Cum voi fi dupa ce trec prin asta?Ce aleg sa fac prima data ?Cum ar fi sa ma pot ridica?Ce as face altfel?Incepi astfel sa pui deja un nou neuron in creierul tau- caci numai tu o poti face.E ca inelul Arabelei ce se afla la noi- intre alb si negru sunt peste 200 de nuante de gri......Si da, putem duce energia binelui mai departe!!

Si dacă vrei să afli mai multe despre cum să faci asta zilnic, lasă-mi un semn.

2.02.2022

Cu drag, psih LB 

Despre psihoterapie

           Adesea oamenii vorbesc despre psihoterapie ca despre ceva necunoscut- "Ce face ea?ce beneficii are ea pentru mine?, Dacă medicația nu merge, poate altcineva să mă vindece?"- sunt intrebări ale unor oameni care au deschis ușa cabinetului!Zilele trecute un tânăr mi-a spus răspicat- eu știu deja tot despre mine!cu ce mă puteți surpinde??Nu doresc a te surpinde!știu doar că de iti vei da voie să trăiesti experiența si să iti deschizi inima, nu doar mintea, reuși-vei să te surprinzi de ceva din tine!am răspuns!adică ai șanse să te intâlnești cu tine!!!

Terapia nu oferă pilule ori "hapuri" care să aline durerea peste noapte, ea presupune un ansamblu de metode orientate spre o stare de bine, obtinută "aici si acum", ea presupune crearea unor experiențe de invațare in care fiecare persoana actioneaza asa cum o face in viata reala, prezentă!Obiectivul terapiei este de a-i permite peroanei să-și dezvolte potențialitățile, să se autodescopere , să-si imbogățească viața si experiența, să creeze relatii intense si armonioase cu sine si cu ceilalti.Să traiasca cât mai eficient cu realitatea vietii sale...Astfel ei sunt ajutați, invitați să se exprime, să vorbească pentru a se auzi si apoi pentru a se autovindeca de relațiile ori experiențele din trecut.Si este acesta un travaliu de parcurs- săptămâni, luni sau ani.......O tanară cu care am lucrat zilele trecute a avut in timpul sedintei un moment de iluminare, rostind_ "Cred că se cuvine sa-i multumesc stomacului meu, care a facut ulcer!Ii multumesc că durerea lui m-a intors acum catre mine, e timpul să scot capacul ce imi blocheaza emoțiile să iasă .le-am tinut prizoniere acolo si au "ros" din stomacul meu!" A constientizat astfel nevoia de a se elibera de povara unui trecut care nici macar nu-i apartine, si mai ales a intrat in procesul exersării , activării resurselor sale creatoare..

Multumesc astfel, fiecarei persoane care mă primeste in povestea sa!Am incercat tehnici de detensionare si exteriorizare a stărilor emotionale , oricât de adanci sunt ele!Si fiecare participant al actului terapeutic isi are trăirile si lectiile sale!Fiecare in felul sau si mai ales in ritmul sau, cât poate duce la acel moment spre binele său suprem!!

Cu drag,psih LB

Puterea cuvăntului...

Fiecare gand indreptat catre cineva e un pod de energie intre mine si el!Si un gand rau e un atac energetic pe care celalalt il primeste din plin, chiar de nu-l aude!!...iata de ce e atat de benefic - daca nu simtim a gandi/ a spune ceva bun, sa alegem macar a tacea!Desigur, e minunat sa exersam abilitatea de a gandi in termeni functionali, constructivi, de sustinere si acceptare a diversitatilor dintre noi!

Dorinta de a controla,de a sti, de a raspunde in locul celulalt e tot atac energetic,sunt binecunoscute forme de vampirism energetic.E dorinta de a gasi raspunsuri doar in afara ta, de a cauta tapi ispasitori si a manifesta coercitie, cenzura, etichetare.In spate este frica de asumare a propriei individualitati, teama de esec, neincrederea in fortele proprii, lipsa unor abilitati de autocunostere si autogestionare emotionala.

Cuvantul cu vibratie joasa, cuvantul dur, aspru, judecativ este invadarea spatiului si ne coboara mult energia, ne acceseaza mecanismele de protectie si adesea suntem nevoiti sa evitam acei oameni, acele dialoguri ori activitati in care/ ori pentru care suntem apostrofati, certati, criticati!!Sa ne amintim ca in spatele unei energii agresive se afla energia tristetii si a suferintei..iata de ce compasiunea aduce echilibru, empatie si acceptare.Toate ne duc catre cunoastere si eliberare,catre iertare si deschidere sa spui ce gandesti si ce simti, cu blandete si iubire.

Tot ce emitem se intoarce impotriva noastra, vine inapoi la noi, distrugandu-ne echilibrul interior.Chiar de nu ne aflam fata in fata - orice cuvant, vorba, gand, emotie, dorinta, alegere a noastra se propaga in unde ce creaza energie si se misca in campul energetic la care ne raportam cu totii.

Indrazneste sa fii tu!!cu bucurie accepta tot ceea ce esti si ce vrei sa devii, dar mai ales accepta ca pentru a fi in energia de liniste si pace universala, trebuie sa fii in pace cu tine, cu trecutul tau, cu emotiile tale de orice fel, cu tribul tau familial, cu lumina si umbra din sinele tau!!Si mai ales exerseaza prezenta constienta in actul comunicarii.Vizualizeaza unde simti in corp si ce intensitate are vibratia fiecarui cuvant rostit, a fiecarui gand emis!Si daca ceva nu-ti place - e suficient doar sa constientizezi si sa emiti altceva - caci tu esti creator al campului realitatii tale!

Asa sa fie!cu drag,psih LB

15 ian.2022

Dansul picăturilor de ploaie..

Am admirat ploaia de dimineata.Am binecuvantat picaturile ce se imprastiau repezi pe geam..e minunat sa traiesti aceasta realitate ce te duce de la soare la umbra, de la cald la rece, de la noapte la zi.... Si pentru ca, desi e luna ianuarie, am adormit si m-am trezit cu acest dar divin ,va ofer spre reflectie astazi, povestea ploii.E o poveste ce am gasit-o acum 10 ani intr-o carticica din care ii citeam puiului meu cand era mic..Se intampla sa si gesticulam , folosindu-ne degetele...picaturile ploii- pic,pic,pic.....
"Se spune că a fost odată ca niciodată o regina frumoasa, cu parul de aur ce traia intr-un palat din aur şi pietre preţioase ce plutea pe spuma albă şi pufoasă a norilor.Era Regina Norilor..... Ea avea şi doi copii gemeni o prinţesă ce se numea Luna şi un prinţ, Soarele.
Într-o zi, pentru a serba ziua de naştere a copiilor, Regina Norilor a pregătit un bal mare ca în poveşti şi a invitat prinţi şi prinţese, împăraţi şi împărătese, regi şi regine din toate colţurile lumii.
La balul organizat în palatul din Împărăţia Norilor toţi erau îmbrăcaţi în haine de gala, frumos croite.... Luna avea o rochiţă albastră strălucitoare, împodobită cu nestemate si pe cap purta o diademă din steluţe de diamant. Soarele avea o tunică galbenă cusută cu fir de aur, iar pe cap o coroană numai din pietre preţioase.Toţi se distrau şi dansau, muzica era îmbietoare... La miezul nopţii, când distracţia era în toi, un zgomot şi un vânt puternic au făcut să se deschidă imensele porţi ale palatului... Cu o falca-n cer şi una în pământ a apărut Vrăjitoarea Nopţii...
- Ce se întâmplă aici? De ce toţi se distrează şi dansează, iar la mine nu se gândeşte nimeni? De ce nu am fost invitată şi eu la bal? Zise ea furioasă îndreptându-se cu paşi repezi si furioşi spre regină.
Regina, păstrându-şi cumpătul îi răspunse:
- Cei cu inima neagră nu au ce căuta în castelul bucuriei... Tu nu vrei decât să faci rău... Eu nu pot să îţi spun decât să te întorci de unde ai venit!
- Cum? Îmi poruncesc să plec? Nu şti că un cuvânt spus de mine poate să transforme totul în praf? Priveşte doar! Şi Vrăjitoarea îşi începu descântecul:
Mă privesc în oglindă şi nu văd nimic,
Un fulg de zăpadă e moale şi mic...
Piciorul meu drept e parcă cel stâng,
O coajă de ceapă în palmă o strâng,
Un fulg de zăpadă e moale şi mic
Priviţi-mă pe mine acum un pic:
Prinţi şi prinţese, regi şi împăraţi
Pe loc în stele vor fi transformaţi!
Şi numai ce Vrăjitoarea a terminat de spus descântecul... toţi invitaţii de la bal s-au transformat în stele ce s-au răspândit pe bolta întunecată a nopţii.
Soarele şi Luna au alergat repede spre mama lor să îi ia în braţe şi să îi protejeze.
- Te rugăm, mama, nu ne lăsa! Nu o lăsă pe vrăjitoare să ne facă ceva rău.
- Staţi liniştiţi, dragii mamei... Voi încerca să vă protejez cât pot eu mai bine!
- Aşa crezi tu! Zise vrăjitoarea. Farmecele mele pot distruge totul. Nu poţi face nimic... şi râzând zgomotos şi înfiorător Vrăjitoarea mai rosti un blestem:
Cum totul în lume s-a născut din scrum
Şi toată lumea va dispărea prin fum
O vrajă arunc acum asupra voastră:
Soarele să îl vezi ziua, să nu intre în casă,
Iar Luna doar noaptea să se arate
Şi niciodată să nu-şi mai întâlnească al ei frate!
Cum a sfârşit şi ultimul cuvânt... Ce credeţi că s-a întâmplat? Soarele a ajuns pe cer, luminează şi încălzeşte pământul, iar Luna îşi arată frumuseţea noaptea. Blestemul s-a adeverit: fraţii mereu se caută unul pe altul, se urmăresc, dar nu reuşesc să se întâlnească decât foarte rar, şi atunci doar pentru câteva momente.
Mama lor, Regina Norilor, trăieşte singură în palatul ei din cer şi îşi plânge cu dor copiii. Lacrimile ei se adună într-un izvor, iar din izvor ajung la norii care le trimit pe pământ pentru a-l uda şi a-l îmbogăţi. Fiecare strop când pică de acolo, de sus şopteşte povestea Reginei şi a copiilor ei." Pic,pic,pic.....
Si este o poveste plina de viata si adevar divin.Ce e sa se intample se intampla.....iar singuratatea este o stare ca oricare alta...ca si tristetea, bucuria, dezamagirea, frica ori furia, sunt reactii personale, subiective la o realitate interioara ori exterioara.Si fiece stare emotionala are avantaje si dezavantaje, e importnata sa vedem si partea buna a oricarei situatii de viata.Singuratatea se simte, este interioara si uneori continuta de ceilalti dar de cele mai multe ori activa in planul interior.Se intampla sa contezez mai putin daca esti sau nu intr-o relatie ci conteaza cum te simti: singur sau cu celalalt in relatie.!Iara Zana Norilor nu se simte singura pentru ca ne are pe noi toti cei care ii binecuvantam picaturile si o fericim pentru cei doi minunati copii.Si mai ales ea continua sa vorbeasca si sa fie in comuniune cu copiii sai...asa cum suntem noi cu Sinele nostru, mereu conectati la sursa noastra interioara, fara de care am fi cu adevarat cotropiti de singuratate!
Imagineaza-ti ca picaturile de ploaie sunt atingeri, imbratisari pline de viata ce ni le ofera forta suprema pentru a ne revigora si a reinvata sa multumim...nu doar atunci cand asteptam ploaia pentru salvarea recoltelor din gradina ci pentru cresterea/salvarea propriei noastre holde de grane.Este lanul nostru interior , semnul abundentei si bogatiei noastre fara de sfarsit....si daca e plaoie cresc roadele si daca este grau o sa fie paine si daca o sa fie pane, este bine....
Binecunteaza -ti momentele de singurate pentru a te bucura infinit apoi de comunicarea deschisa cu ceilalti si cu tine...repeta si azi - Astazi este una dintre cele mai vesele zile.Las ploaia sa aduca in mine limpezimea ce ma ajuta in luarea deciilor din ziua asta si dintotdeauna .Sunt deschis abundentei si prosperitatii, sunt deschis vietii...toate se rezolva in legea divina si dreapta...Ma bucur de viata.....!Asa sa fie!
Cu drag si azi,intr-o zi de 9 ian 2022
Psih Liliana Bulgagiu

Cele 4 anotimpuri intr-o zi...

Cum ai inceput ziua de azi?ce muzica asculta inima , fiinta ta in aceste adieri matinale?ce afirmatii lasi mintea sa ti le serveasca -Gandul " Offff o noua zi!" sau cat de neferit sunt si azi!,etc se prea poate ca exact genul acesta de zi secanta si urata sa ai, o zi in care toate ies pe dos oricat ai vrea sa eviti si oricat de frumos s-ar purta cu tine cel drag, mesajul balnd sa nu ajunga la tine......sau "Azi este una dintre cele mai frumoase zile" si vei alege din experientele vietii taman acelea care vor corespunde acestui crez ...traind o zi minunata, indiferent de context!

Eu imi amintesc de zilele in care mi-erea tema ca nu-mi va ajunge timpul sa fac si ...si ...si .....ori ma indispunea vremea.....acum stiu ca am ragaz sa fac tot ce vreau...si daca se intampla sa nu finalizez e pentru ca eu am uitat ceva ori am ales altceva ce nu a fost util scopului meu...Am invatat sa multumesc si sa binecuvintez patul ca am petrecut noaptea confortabil , sa ii fiu recunoscatoare ca am petrecut atatea ore impreuna, apoi exersez recunostinta pentru cele cate imi sunt date sa traiesc, fac ceva planuri , meditez , citesc si mai ales repet , adesea cu voce tare -"Tot ceea ce aleg sa fac astazi , fac cu placere si primesc cu deschidere provocarile acestei zile!Azi plantez semintele iubirii si calmului si bucuriei!Azi sunt viata lina pentru mine si cei cu care aleg sa comunic si alaturi de care aleg sa traiesc"

Si azi de dimineata, in timpul meditatiei ma gandeam la cat de mult iubesc cicilicitatea vietii si cat de multe invatam din acest ritm biologic al Universului, dat de divinitate, zi- noapte, lumina- intuneric, primavara- vara- toamna- iarna.Asa se face ca in fiece dimineata caut dovezile legii supreme peste tot - descopar si redescopar viata in firul ierbii ce sta sa iasa, ma minuneaza felul in care soarele rasare , indifferent de cate se intampla in lume peste noapte, firul de par alb ce a rasarit la tampla ma si a partenerului meu, inca 3 cm pe linia inaltimii puiului meu devenit tanar barbatel, un prieten drag regsit dupa ni de tacere....Cauta-le si tu si binecuvinteaza-le, bucura-te ca esti martorul care le observa si le traieste!

Ciclicitatea aceasta ma duce cu gandul la jocul celor 4 anotimpuri care se pot regasi peste tot, fie si intr-o zi de 24 de ore. Dimineata e Primavara...este timpul in care .suntem vioi, plini de viata si energie maxima, renastem si prindem aripi spre o noua aventura, ne cresc "muguri " de speranta si inverzim, inmugurim la gandul ca in acea zi asteptam ori ne propunem cevea esential. "Cine se scoala dimineata departe ajunge!, ",Mananca dimineata ca un rege" iata intelepsiunea popular si proverbele ce vorbesc tocmai despre aceasta innoire a finitei noastre matinale.....

Orele prianzului sunt Vara zilei, e miezul zilei in care dam tot ce e mai bun, suntem radianti si calzi, incalziti si "copti" de munca, veseli.Ne privim in oglinda zilei si oferim maximum din noi...avem chef sa finalizam ce am inceput si mai apoi ni se face foame.....Este cel mai fierbinte loc al zilei , de aceea e important sa ne fi facut "inmugurirea" de dimineata..

Dupa-miaza este Toamna cand culegem roadele zilei, alocam timp de studiu si recapitulam , meditam nostalgic la ce am facut ori nu am facut....Este timpul de linste si de servire a cinei in familie, cu legumele si cerealele culese ca rod.Este momentul propice discutiilor deschise si calde cu cei dragi, cuvintele frumoase sunt asemenea razelor caldute de toamna si a dansului de frunze colorate...

Iarna este hibernarea de peste noapte , sunt orele/ lunile cand ne umplem rezervoarele si ne refacem energiile ...si daca Iarna e geroasa si avem zapada din belsug, atunci si Primavara va fi buna...pamantul va fi pregatit sa primeasca semintele .Iata de ce e atat de important sa dam Iernii ce-i al Iernii, adica sa dormim, sa ne relaxam natural si lin.Si inante de a aadormi, inainte de a intra in iarna sa rostim- ".iubesc cine sunt si iubesc ce fac.Somnul meu va fi linistit pentru ca samanta mea sa creasca:...Bunicul meu, Dzeu sa il odihneasca, imi spunea adesea sa repet ce vreau sa stiu, inainte de somn ca voi visa si se vor intipari mai bine.....si aceasta credinta e atat de sanatoasa!Da, noaptea e sfetnic bun!

Chiar si in proiectele ce le avem regasim ciclicitatea aceasta - inceputul, faza de initiere este primavara, miezul lucrului, munca asidua reprezinta vara , raportarile si bilantul sunt toamna, iarna este asteptarea dintre etape, finalizarea

Cele 4 anotimpuri sunt si etapele de dezvoltare ale unui om- copilaria si adolescenta sunt ca primavara, tineretea - vara, maturitatea - toamna, iar batranetea este iarna vietii...fiecare anotimp cu ale sale, cu avantaje si dezavantaje, asa cum invat-am inca din gradinita.....

Cand crestea puiul de om in mine, am invatat de la medicul meu cum ca organismul femeii functioneaza asemeni anotimpurilor, de aceea si in popor menstruatia lunara este numita"ciclu".asadar, zilele unei luni sunt impartite asemeni celor patru anotimpuri...si femeia , comportamental este ca primavara, usor timorata, fragila, apoi apriga si fierbinte ca vara, rece, melancolica, obosita, intristata/nostalgica ca toamna si apoi indisponibila poate, rece si geroasa ca iarna......

E minunat sa stii ca ti se da sansa aceasta de a trece prin toate si mai ales de a le simti....iar aceasta metafora este calea de a ne schimba directia/perceptia mai ales asupra anumitor aspecte din zi ori din viata noastra ce nu ne plac....si asta pentru ca nu exista rau sau bine,urat ori frumos, ci doar felul in care ne raportam noi la acea realitate... adica e primavara, vara, toamna sau iarna...si in oricare timp-anotimp am trai este ceva mirific acolo...Cauta-l!

Zile frumoase si in lina schimbare sa avem.!

Cu drag, psih.LB

6 01.2022

Cele 4 legăminte

Este mult mai usor sa reactionam urat si sa judecam oamenii decat sa ii intelegem.Vedem acest tipar reactional in contexte variate- de la mediul familial, la cel scolar, pe strada, in grupul de prieteni, in media scrisa si vorbita, in parcuri, molluri,etc.Invatam putin despre modele alternative de actiune, despre solutii de acceptare si/sau negociere impaciutoare, despre cum ai putea face sa exprimi direct si cu fermitate ceea ce simti..Si asta nu presupune inabusirea starilor disfunctionale, anihilarea emotiilor ori a-ti pune < ochelari de cal? Creand iluzia ca nu vezi ce se intampla! Acceptarea a ceea ce simti fata de diversitate, necesita un plus de lucru constient cu tine si multa rabdare. Iar acest "plus"are in el iubire, multumire, recunostinta. Accept ce se intampla, vad ce din mine a atras acea situatie si aleg sa merg mai departe cu viata mea, fara a pune vreo greutate pe/in inima mea si mai ales a renunta la resentimente, imprietenindu-te cu orice adversitate gasita in tine si convingerile tale.

Sa ne amintim ca fiecare persoana are propria poveste, propriile greutati, propriile probleme in fata carora se simte de cele mai multe ori debusolat, confuz, neputincios chiar. Ce se intampla acum este o reactie a acestei persoane cu privire la propria viata si nicidecum cu privire la mine, de aceea se cuvine a nu o lua personal!!In spatele cuvintelor stau gandurile ce reprezinta clisee si convingeri ale acelei persoane despre el insusi, este propria-i perceptie despre sine si viata sa.

Incheie ziua cu dorinta de a fi impecabil in ceea ce faci, adica sa fii sincer cu tine, onest, congruent mental- emotional, atitudinal, spiritual.Am reactivat astazi, alaturi de o adolescenta ce manifesta temere in fata acestui demers de autoexplorare, cele 4 angajamente ale omului care lucreaza contient cu sine, si anume :

• Asigura-te ca esti corect cu tine si fata de tine, mentine-ti in armonie si echilibru corpul fizic- corpul mental- corpul emotional- corpul spiritual.Ele sunt energii care lucreaza oricum, exista si te mentin in viata pe vibratii sanatoase, functionale.
• Ceea ce faci si iti place sa faci - fa-o bine!fii cea mai buna varianta a ta la scoala, la munca, acasa, in relatiile semnificative din viata ta.
• Renunta sa presupui, sa faci scenarite inutile!Opreste-te din a < broad cu mintea> si a-ti da cu parerea!Daca nu ti - e clar- intreaba , cunoaste, citeste, cauta, afla...cunoasterea este dusmanul ignorantei, se spune!!
• Si mai ales recunoaste ce simti, fara a o lua personal!!.Viata merge mai departe, indiferent de cine vine sau pleaca din viata ta,egal daca tu simti bucurie ori suparare!!Fiecare om isi urmeaza cursul, calatoria sa, drumul sau, isi traieste doar experientele sale de viata si isi ia mai devreme sau mai tarzu, lectiile personale!!

Ce sa faci cand nu mai poti? Plangi, da-ti voie sa plangi, cu toata fiinta ta, curață drumul plin de gunoaie, desfunda canalele mintii sa curga rezidurile!!Loveste perna, modeleaza- n lut, canta, striga, danseaza, vorbeste cu apa cand faci dus, elibereaza, scoate din tine orice impotrivire a mintii !scrie..constietizeaza ce simti, ce emiti, vizualizeaza cum pleaca umbra!! si fa ceva fizic,da-te-n leagan....fii in miscare!!! emotiile se experimenteaza , se misca, se pun in miscare precum un motor, ori un leagan... Copilul Interior gaseste mereu calea....da-I voie doar!!!

5 ian 2022

Cu drag, psih LB

Lumina din tine ...

Recunoscatoare ca ma pot conecta cu oamenii la cel mai vulnerabil nivel, la cel mai adanc substrat al sufletului.Si asta se intampla in actul terapeutic pentru ca am invatat sa ma conectez la lumina din mine...mi-am cunoscut, imblanzit si onorat umbrele si inca arpind in lacasurile sinelui meu, felinare ca sa iasa umbre, dureri, emotii neprocesate si refulate demult.Toate emotiile ascunse fara voia noastra, afecteaza grav constiinta de sine .Nu e nevoie sa duci lupta asta singur, e posibil nici sa nu stii ca ai acoperit autenticitatea fiintei tale cu tina si argila, spre a putea supravietui!Cu totii facem asta!!E o lege universal valabila, fie ca acceptam sau nu acest adevar psihologic!

Te provoc sa te intalnesti cu tine, sa iti descoperi lumina si comoara interioara, sa ai curajul sa rupi bucatica cu bucatica mastile care te-au transformat poate in tiran ori in rafinat intelectual, in seducator ori fetita cuminte, perfectionist ori critic inversunat, in vesnicul fericit hapyy si zen, in bufon, comediant ori draatic personaj, argumentator ori mofturos nemultumit si carcotas,in convins traditionalist ori mondenul cool!!Dincolo de aceste tipare atitudinale esti tu....si lumina si intuneric, si bine si mai putin bine, si iubire si neiubire, si bucurie si tristete, si durere si extaz!!Si pana nu acceptam si integram toate aceste ganduri, emotii, paternuri si framantari , valori si convingeri - vom alege sa manifestam cate o masca, in functie de context, si mai ales, vom proiecta mereu supra celor de langa noi cee ace sin oi continem dar nu vrem sa vedem si sa iubim , sa iertam si sa integram in noi asta.

Suntem iubire si iertare in manifestare, suntem gratie divina si meritam a ne manifesta in integralitatea fiintei noastre!Cauta in tine!aprinde lumina in cele mai indepartate cotloane interioare!

Cu drag,psih LB

5 ian 2022

Povestea navigatorului 

Noul an este o necunoscuta in care suntem nevoiti sa patrundem secunda de secunda, ceas de ceas, zi de zi,luna de luna...O necunoscuta spre care privim ..Unii cu extaz ,curiozitate si preocupare, altii cu timiditate si indoiala, in vreme ce poate altii nu-si fac prea multe griji/preocupari pentru aceasta calatorie ce a inceput de curand....e timpul fizic si mai ales emotional sa ne si pregatim pesntru aceasta calatorie pe marea de surprize si provocari ale lui 2022...ma duce gandul la o alta poveste terapeutica draga mie - cu care aleg sa incep postarile mele pentru voi- Povestea navigatrorului:
Se povesteste ca undeva, candva, pe o mare nemarginita naviga un navigator solitar. Nu se stie cum ajunsese pe mare, cum devenise navigator, de unde isi dobandise abilitatile de a manui o barca, de a citi harta stelelor, de a naviga. Navigatorul plutea pe apa nesfarsita in barca lui, nici prea mare, nici prea mica, indreptandu-se undeva, oriunde unde ar putea fi locul lui.
Zilele navigatorului erau ba lungi, ba scurte depinzand de"toanele" marii care ii era si companion si dusman. In zilele in care marea era calma si nimic nu ii tulbura suprafata lucioasa, timpul parca statea in loc, iar navigatorul se topea sub soarele torid al nemiscarii.
In zilele in care apa era tumultoasa si furtunile ii dadeau forta de a distruge orice plutea pe suprafata ei, navigatorul parca nu mai exista, toate resursele sale fiind concentrate in dorinta de a supravietui. In aceste zile furtunoase navigatorul se gandea cu melancolie la zilele de calm si moliciune, pe care atunci cand le avea nu le apreciase. In aceste zile de lupta continua, navigatorul se retragea in lumea imaginara a zilelor calme si isi facea tot felul de planuri, isi promitea tot felul de lucruri si mai ales isi promitea ca atunci cand calmul va reveni in viata sa nu il va mai dispretui.
Furtunile treceau, suprafata marii devenea lucie din nou, iar navigatorul se bucura de linistea pe care i-o aduceau. Insa, nu la mult timp dupa aceasta, furtuna se declansa din nou, de data aceasta in sine, o furtuna de idei si emotii, de sentimente si ganduri pe care nu le putea controla. Atunci cand marea era linistita, iar navigatul pasnic, navigatorul simtea cum viata lui il copleseste si nu stia ce sa faca cu sine. Atunci privea la suprafata apei si se intreba oare ce se ascunde acolo, oare ce s-ar intampla daca ar cadea in apa si s-ar duce la fund, in adancimile marii, oare ar putea respira sub apa, oare ce pericole si minuni se ascund sub oglindirea muta de apa.
In zilele in care calmul aerului ii tiuia in urechi, si-ar fi dorit sa se intample ceva care sa il scoata din sine si sa ii dea raspunsurile pe care nu le gasea, care sa puna sfarsit furtunii care era el. Uneori mai trecea pe langa insule si le privea curios intrebandu-se cum ar fi daca s-ar opri acolo, cum sunt oare localnicii, oare ar putea sa isi gaseasca si el un loc printre ei? Insa, nu se oprea, mergea mai departe spunandu-si mereu La urmatoarea., caci nu se simtea pregatit sa renunte la ceea ce cunostea, la viata lui de navigator, la cautarile lui deasupra si in interiorul marii.
Cand furtunile reveneau, cand timpul disparea din nou si nu ramanea decat crunta lupta pentru supravietuire, navigatorul zambea si se simtea din nou viu pentru o vreme, pentru ca mai apoi sa se simta sfarsit dorindu-si cu disperare calmul taios al zilelor nemiscate. Din nou promisiuni, din nou rugi fierbinti sa supravietuiasca si de data aceasta, din nou gandul la o insula unde nu va trebui sa mai lupte atat de mult pentru a fi. Si din nou furtunile treceau, el era inca aici cu sine, din nou nevoit sa se asculte, sa se caute si sa nu gaseasca linistea pe care simtea atata nevoie sa o aiba. O noua insula, din nou La urmatoarea. Din nou tacerea zilelor in care nu stia ce sa faca cu sine, din nou dorinta de ceva care sa il faca sa fie altfel, sa iasa din ciclicitatea sinelui sau.
Tot asa, ani trecura, sute de furtuni fura supravietuite, sute de insule lasate in urma, mii de zile calme uitate, mii de intrebari ale sinelui trecute sub tacere. Iar viata navigatorului era la fel, furtunile erau la fel, lupta pentru supravietuire mai usoara, caci acum avea experienta multor alte batalii cu elementele castigate, zilele linistite placute, caci acum acceptase ca nu toate intrebarile trebuie sa aiba raspunsuri. Acum nu mai privea cu regret la suprafata opaca a marii intrebandu-se ce se afla pentru el acolo, caci tot ceea ce avea nevoie se afla la suprafata. Nu pe o insula, nu in profunzimile marii, nu in mijlocul furtunii sau in falsul calm al zilelor linistite, tot ce avea nevoie era in jur si in sine, toate impreuna il faceau pe el si viata lui.Il oglindeau faptul ca este UNIC
Navigatorul nu putea fi navigator decat navigand, atat prin pericolele marii tumultoase cat si prin zilele de calm torid. Astfel, navigatorul isi dadu seama ca ceea ce cautase mereu, ceea ce ii provocase atatea stari de neliniste si indoiala, era de fapt o cautare goala, caci ceea ce i se potrivea lui cel mai bine era chiar ceea ce era.
Morala povestii? Navigatorii nu au cum sa fie navigatori daca nu navigheaza, nu? Iar el era un navigator, asa cum fusese si cum avea sa fie pana la ultima furtuna. Calmul marii din sinea sa veni din constientizarea propriei naturi si din acceptarea ei, din acceptarea faptului ca navigatorul nu poate fi daca nu navigeaza pe marea calma sau tumultoasa.doara asa Astfel navigatorul si-a gasit in sfarsit locul pe care il cautase atat de mult:si acel loc era doar pe mare, navigand.
Oricat de multe spamse si indoieli vor poposi pe umerii nostri, oricat soare ori ninsoare vor prezice meteorologii, Sinelui nostru ii va fio bine confruntandu-se si invatand experiential din orice provocare a lui 2022.!este calea fireasca si sanatoasa de a lasa viata sa pulseze cu bucurie prin noi si vom gasi astfel raspunsuri imediate la intrebari chinuitoare, asumandu-ne starea, fapta, atutudinea, relatia....pentru ca cel care carmuieste suntem noi.....la noi e puterea!
Ce ati spune daca un prim gand al navigatorului din tine este; Ma bucur ca ma trezesc in fiecare dimineata si ca marea de experiente este la carma mea!?
Cu drag
Psih.LB 

❈ Despre liniște...

     Avem nevoie zilnica de momente de liniste necesare reflectarii asupra procesului de autocunoastere si crestere personala, schimbare si acceptare a noului!Intreaba-te si asta seara, fa-timp sa te intrebi - care sunt sursele tale de noutate?Ce a fost nou in viata ta azi?Adesea observam noul doar atunci cand este strans legat de o schimbare radicala, foarte vizibila , de ceva de mult asteptat ori proaspat achizitionat- ca tot e inca perioada reducerilor si a consumerismului de orice fel!Te provoc ,asadar, sa privesti cu ochii tai interiori la lumea exterioara si sa surprinzi noul si "altfelul" acolo unde nu te astepti - o nuanta altfel la hainele dragi tie, un alt fel de a rosti "te rog" sau "te iubesc" din partea partenerului de viata ori a copilului, gustul parca putin altfel al ciorbei gatite /servite la pranz...Cauta- si mai ales- produ noul in viata ta!Incearca ceva nou in atitudine, perceptie, modul tau de a privi lucrurile, viata, a te privi pe tine....nimic nu e la fel...nimic nu seamana cu nimic decat cu el insusi!......cauta adanc si in tine aceste noutati care te fac sa traiesti viata din plin pentru tine, in ritmul tau si nu in ritmul impus de ceilalti!Gandeste pozitiv despre tine si toate cate sunt ale tale!Reaminteste-ti ca a gandi in termini pozitivi, a exclama lucruri pozitive este balsamul pe care ti-l oferi neconditionat Sinelui tau!

"Sunt tanar/a!", "Sunt impacat/a cu mine si optimist/a", "Sunt increzator in ceea ce stiu si pot sa exprim!", "Sunt sanatos!",etc......iata cateva afirmatii ce deschid canalele din constiinta ta ce vor crea experiente de viata benefice tie!Sunt impacat cu mine si cu trecutul meu, imi accept deciziile si iau cu mine caldura din orice experienta!

Am primit azi un gand pe paharul de cafea - , provocarea de azi, e succesul tau maine!., nimic ai potrivit pentru o zi in care sit u te miri de cum poti, de unde mai scoti energie si mai ales de unde linstea si calmul, blandetea si bunatatea cand in jurul tau e foc.....A maximiza binele nu inseamna a nu vedea raul, ci doar a-l lasa sa treaca!fara a-l investi cu putere, nedadu-I energie...caci astfel se aprinde scanteia furiei, a dezanadejdii si mai ales uitam de umanismul din noi- ramanand pe frecventa distructiva a raului!Si fi bun este echivalentul fermitatii cu balndete, caci nimeni nu ne da dreptul sa fim acuzatori, abuzatori cu cei de langa noi....caci in oglinda, catre noi se indreapta acest foc!

Realizeaza propria ta lista si ofera-ti ca bonus la final de zi un "taifas" cu tine!Imbratiseaza-te cu dragoste si ai grija fata de nevoile tale cele mai adanci!fii recunoscator pentru ceea ce esti si asculta-te!!fa liniste in interiorul tau pentru a te auzi si priveste ceea ce esti!.....asa vei sti care este pasul ce il vei face imediat in calatoria catre bine cu cre ai venit in asta lume!Intoarce-te pe o banca de candva, ia-ti timp sa rumegi bine experientele traite , create si asumate , iarta-te de simti ca ai gresit, iarta pe cei care simti ca ti-au gresit, accepta ca fiecare a facut ce a stiut el atunci mai bine.....Si aminteste-ti inainte de a lasa somnul sa vina, despre motivele de recunostinta pentru aceasta zi - imparte in zecimi ziua de azi si vezi ce pastrezi , ceea ce e bun, lin, frumos, vindecator si elibereaza ceea ce te-a nemultumit..astfel faci loc noilor experiente ale zilei ce va sa vina !

Zile in lumina sa avem!

Asa sa fie, cu drag psih LB

❈ Călătorie spre tine...

Fii zi de azi, ceas de ceas, prezent in Universul tau interior! Lasa-te purtat cu atentie catre cele mai ascunse unghere din casa ta interioara.Porneste in vara asta si in "Calatoria" catre tine pentru a te revitaliza si incarca cu energia necesara activitatilor ce vor urma dincolo de zilele alocate calatoriei hai- hui, in vacanta/concediu!Fii prezent, oriunde te afli - la munte, la mare, in orase cosmopolite si pline de atractii de tot felul - fii prezent in fiecare celula a corpulu tau!E un timp propice asezarii la "taifas" cu celulele tale!fiecare celula stie exact ce are de facut in corpul nostru pentru a ne fi bine! Si daca ceva te doare, ori resimti un disconfort organic- asculta ce vrea el, corpul tau sa iti arate.Celulele colonului, ficatului, stomacului vorbesc , nu prin limbaj verbal, ci prin durere sau starea de bine continua, permanenta, functionala.Inunda si azi corpul cu constiinta pentru a sti cum esti!Traieste intens bucuria relaxarii, fara a neglija ori a evita starea de disconfort!si daca e durere, e semn ca acolo, in seiful unei camere interioare ai blocat niste amintiri pe care refuzi ori poate nu stii sa le privesti...sau poate nici macar nu stii ca sunt acolo pentru ca cineva le-a lasat acolo, in AND-ul celulelor tale- fara ca tu sa stii, cu mult poate chiar inainte de a te concepe tu....Aminteste-ti si azi ca orice energie este dezamorsata prin punerea ei in lumina constiintei.Si daca i se acorda atentie, energia malefica este multumita si accepta reciclarea ei, transformarea in energie pura, hranitoare datatoare de lumina.Ia-ti timp acum sa "scuturi" ceva ascuns ori aruncat din graba in casa ta de dincolo de corpul fizic!Aprinde "opaitul", coboara in lacasurile din mina ta launtrica si stai de vorba cu tine .....nu exista bun sau rau, ci doar reactia ta la acea realitate, la acea situatie rela ori imaginara!...noteaza ce - ti trece prin minte acum, confrunta-te cu tot ce iti releva Sinele. Verifica si in camerele emotiilor, in cele ale imaginatiei, in camera mostenirilor familiale si a miturilor invatate " pe nerasuflate", in cele ale ratiuniii si ale capacitatii de intelegere...vezi unde ai asezat si spiritualitatea, magia, intuitia, Copilul si Adultul din tine in ce camera odihnesc sau petrec.... Observa!!!.....multi vedem fara a observa si auzim fara a pricepe...Dezvolta-ti azi "muschiul" observarii Casutei din tine, a casutei tale interioare!o observare concentrata folosindu-ti toate simturile.....E o cunoastere pe care nu o invatam decat stand la "panda" coltului de dupa usa casei noastre interioare!e un soi de cunoastere pe care il dobandim intrand in cetatea din noi, eliberand din celula de tortura - gandul bun, echilibrul intre bucurie si tristete, intre alb si negru.....intre confort si disconfort.

Citeste-te pe tine inainte de a-i citi pe altiii!Ai rabdare cu tine....o simpla izbucnire emotionala nu este echivalentul iluminariii!traieste lin si bland tot ce este in casuta ta si deschide apoi fereastra spre a iesi Umbra ce se vrea eliberata!Intelege ce e cu tine, ce planuri ai, ce inseamna acest prezent eliberat pentru tine, care-ti sunt rolurile si mastile si cum le duci ori le joci ori le cosmetizezi pe toate!.E de preferat sa te intorci de mai multe ori acolo unde simti ca mai e de aerisit....insista pana cand simti ca e armonie si e ACASA ta!

Sa pastram linistea si flexibilitatea in casa Sinelui nostru .....indiferent de ceas, zi, anotimp, prilej....Noroc bun in propia-ti Calatorie prin 2022! !eu mi-am cules intelpciunile din calatoria unor zile de regasire!tu ce calatorii incepi acum la debut de an nou?

Cu drag, psih LB